|
|
||
|
Vezi și:SCRÂȘNI,
FLANC,
FALCĂ,
MAXILAR,
BUZĂ,
PIEPTĂNĂTURĂ,
PIEPTĂNAT,
IEPURE,
FURCULIȚĂ,
CRĂNȚĂNI,
RAGILĂ
... Mai multe din DEX...
CEL DINȚII - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CEL DINȚIIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 280 pentru CEL DINȚII. Petre Ispirescu - George cel viteaz ... Petre Ispirescu - George cel viteaz George cel viteaz de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată. A fost odată un împărat și o împărăteasă. Zece ani au viețuit ... se mai tângui o toană, se hotărî să iasă la lume; căci nu-i mai plăceau locurile acelea, unde murise mă-sa și părintele său cel duhovnicesc. Apucă și el pe cărarea ce o văzu mai aproape și se lăsă pe dânsa a-l scoate oriunde va voi ea ... unde alții nu puteau face unele lucrări de fierărie nici în trei ani, el într-o jumătate de an lucra ca o calfă veche. Barosul cel mare pe carele nici trei oameni nu-l putea ridica, el se juca cu dânsul. Și toți se temeau de el. Daca își împlini anul ... Petre Ispirescu - Voinicul cel fără de tată ... Petre Ispirescu - Voinicul cel fără de tată Voinicul cel fără de tată de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost un împărat ș-o împărăteasă. Ei aveau ... acelui palat; cu toroipanul la spinare, el își luă inima în dinți și intră în curte. Pasămite palatul acela era al unor zmei. Flăcăiandrul nostru cel viteaz, carele nu știa ce este frica, intră și în palat. P-aci, p-aci era să-și iasă din minți de mirare și să ... spuse ce are de făcut și îl primi să șează la curtea lui. Multele lipsuri, multele necazuri, multa mâhnire ce suferise mama viteazului și dorul cel mare de țara ei, iară mai cu seamă suferințele ei când se gândea la rușinea ce rămăsese asupra numelui său în casa părinților ei, ea ... Petre Ispirescu - Cei trei frați împărați ... crezând că râde de el pentru că venise la târg numai cu un ou. - Ba nici râs, nici nimic, începu a zice neguțătorul cel chiabur. Iată două pungi: nu crez să-ți dea altul mai mult. Și scoase pungile cu bani, i le puse în mână, luă oul și ... joace cu găina. Jucându-se ei acolo, unul din ei ridică aripa găinei și vede că este ceva scris acolo: - Să te văz, nene, zise cel mijlociu către cel mai mare din frați, poți tu să citești ce zice aici? - Ba nici boabă, răspunse el. Astea parcă nu sunt slove de care ne arată ... Petre Ispirescu - Voinicul cel cu cartea în mână născut ... Petre Ispirescu - Voinicul cel cu cartea în mână născut Voinicul cel cu cartea în mână născut de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată o babă și un ... la un loc amândoi, două nevoi. - Să ne despățim unchiaș, dacă tu așa găsești de cuviință. Dară bine, cine să ne închiză ochii în ceasul cel de pe urmă? - Că bine zici tu, babo; stăi dară; ia să iei tu basmaua mea care am avut-o în ziua de cununie și ... Se gătiră de drum, își luară fiecare desăguța d-a umeri, în care baba puse pe fund basmaua bărbatului ei, iară unchiașul ștergarul cel vărgățel al neveste-sei, și apucară unul spre răsărit, iară altul spre apus. Nouă zile și nouă nopți se duseră, se duseră, și iară se ... Petre Ispirescu - Lupul cel năzdrăvan și Făt-Frumos ... Petre Ispirescu - Lupul cel năzdrăvan şi Făt-Frumos Lupul cel năzdrăvan și Făt-Frumos de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat și o împărăteasă ... ce făcea de a pune mâna pe hoț. Le dete, deci, voie, și ei se puseră pe lucru. Pândi în ziua dintâi fiul cel mare; dară păți rușinea ce pățise și ceilalți pândari din naintea lui. A doua zi pândi și cel mijlociu; dară nici el nu fu mai breaz, ci se întoarse la tatăl său cu nasul în jos. Ei spuseră că până la miezul nopții ... porni la drum. Și aide, și aide, merse cale lungă depărtată, până ce ajunse în pustietate. Aci făcu popas și sfătuindu-se cu robul său cel credincios, găsi cu cale să apuce spre răsărit. Mai călătorind ei o bucată bună, ajunse la o pădure deasă și stufoasă. Prin bungetul ăsta de ... la marginea acestei păduri. Îi mai spuse că toată megieșia se vaietă de furturile ce face ea poamelor de prin grădini, și le arătă drumul cel ... Gheorghe Asachi - Vulpea tânără și cea bătrână Gheorghe Asachi - Vulpea tânără şi cea bătrână Vulpea tânără și cea bătrână de Gheorghe Asachi Fabulă O vulpe tânără, ce-ncă nu știe A vânătorilor rea maiestrie, Se bucura c-asupra iernei grele Au crescut lungi noi peri preste a ei piele. Dar cea bătrână au zis: O, toantă giune, Să nu te bucuri d-astă minune; Mantaua numai nu-i de mântuire, A ei frumuseață ni duce-n pieire! Vai d-o vită, vai d-o fiară Ce nu are dinți și gheară, Ca în timpurile rele Însași s-apere a ei Petre Ispirescu - Fata moșului cea cu minte Petre Ispirescu - Fata moşului cea cu minte Fata moșului cea cu minte de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un om bătrân care avea o fată mare, de se dusese vestea în lume de vrednicia ei. Moșneagul (unchiașul) se căsători de a doua oară cu o babă, care avea și ea o fată mare. Baba, însă, punea pe fata unchiașului la toate greutățile casei; iar fata ei se clocise de ședere. Biata fata unchiașului torcea, țesea, făcea pâine, mătura și scutura fără să zică nici pis! dară baba punea parte fetei sale, și pâra la unchiaș pe fiica lui și o tot ocăra. Nu era ziuliță lăsată de Dumnezeu să nu se certe cu el, ca să-și gonească copila, și-i zicea: - Daca nu-ți vei duce fata de aici, pâine și sare pe un taler cu tine nu mai mănânc. Bietul om se cam codea; dară baba într-o noapte turnă apă pe vatră și stinse focul ce-l învălise fata unchiașului de cu seară. A doua zi, dis-de-dimineață, se scoală fata să facă focul, fiindcă tot pe ca cădea păcatele; dară ... Ion Creangă - Povestea lui Ionică cel prost ... Ion Creangă - Povestea lui Ionică cel prost Povestea lui Ionică cel prost de Ion Creangă Amu cică era odată într-un sat un băetan, care n-avea nici tată, nici mamă și nici o rudă; așa ... ceriu. Și fiindcă băetanul acela era supus, răbdător și tăcut - și bărbații și femeile din acel sat se luaseră a-i zice "Ionică cel prost, Ionică cel prost" și așa îi rămăsese acum numele. Dar știți că este o vorbă ca: "dracul în curu' prostului zace.â€� În satul acela erau o ... în lături – da’ eu, măi pulică, m-aș da rob la Turci ca să mă lese numai odată să mă culc la sînul ei cel azurliu, vorba lui Tăplan. —Bine ți-ar mai fi, zise atunci un holtei tomnatic, care nu mai avea acum grijile aceste… dar prea departe ... oleacă de vin. V-ați trezit și voi tocmai a treia zi după Ispas. Ea are acum bucătăria ei și degeaba vorba. Ionică cel prost, cum sta deoparte și-i asculta, nu s-a mai putut stăpîni să tacă, ci s-a sculat iute de ... Petre Ispirescu - Băiatul cel bubos și ghigorțul ... Petre Ispirescu - Băiatul cel bubos şi ghigorţul Băiatul cel bubos și ghigorțul de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un băiat. El, de la nașterea ... da inima săÂși lege capul cu nici unul din pețitorii ce veneau să o ceară, deși toți erau împărați și fii de împărați. Băiatul cel bubos însă de câte ori trecea cu cofa la apă și ea era la fereastră, vedea că îi tot râde. El nici să se gândea ... și împodobit cu de toate frumusețile lumei. Atâta numai, că butia ajunsese la mare, și acest palat acolo se înființă. Mai gândi o dată băiatul cel bubos la ghigorț și dori ca palatul să se strămute întrÂo pădure. Dorința lui se împlini numat cât te ștergi la ochi. Dar așa ... Petre Ispirescu - Fata săracului cea isteață ... și cu el târâș se duse la curtea boierului, să le facă judecată. Boierul se miră când îl văzu și-i întrebă ce caută? Țăranul cel bogat zise: - Boierule, acest prăpădit de om, venetic în satul nostru, n-ar mai avea parte de el! după ce ți-ai făcut pomană de ... dară se îndoia. Se înfățișă înaintea boierului. Bogătașul, mândru și cu pieptul deschis; săracul umilit și strâns la piept de sta să-i crape sumanul cel zdrențuit de pe dânsul. Boierul întrebă pe bogătaș: - Ei, bade, ce este mai gras pe lumea asta? Bogătașul răspunse cu coraj: - Apoi de, cucoane, ce ... Petre Ispirescu - Prâslea cel voinic și merele de aur ... se lega că el va prinde pe hoții care îi făcea atâta întristare. Timpul veni, merele începură a se pârgui; atunci fiul său cel mijlociu păzi și el; dară păți ca și frate-său cel mare. Tată-său, deznădăjduit, pusese în gând să-l taie; dar fiul său cel mic, Prâslea, veni cu rugăciune către tată-său, și-i zise: - Tată, atâția ani l-ai ținut, ai suferit atâtea necazuri după urma acestui pom ... cum să-i vină unul dinainte și altul la spate ca, daca îi va veni somn și ar moțăi, să se lovească cu barba în cel de dinaintea lui și daca ar da capul pe spate, să se lovească cu ceafa în cel de dinapoi. Astfel pândi până când, într-una din nopți, cam după miezul nopții, simți că-l atinge încetișor boarea ziorilor care îl îmbăta cu ... furul merelor. Dară cum să se lase înăuntru? Porunciră numaidecât vârteje și funii groase, și îndată se și gătiră. Le așezară, și se lăsă fratele cel mare. - Dară, zise el, când voi scutura frânghia, să mă scoateți afară. Așa și făcură. După fratele cel mare se coborî cel ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CEL DINȚIIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 18 pentru CEL DINȚII. SCRÂȘNÍ , scrâșnesc , vb . IV . Intranz . 1. A strânge fălcile și a freca dinții de jos cu cei de sus , făcând să se audă un zgomot caracteristic ( în momente de furie , de durere etc . ) . 2. P . gener . A produce un zgomot scârțâitor ; a scârțâi . [ Var . : ( reg . ) crâșní ... cele două părți laterale ale peretelui abdominal , cuprinse între ultima coastă și șold . 3. Fiecare dintre cele două porțiuni laterale ale unui filet , ale unui dinte de angrenaj etc . 4. Foaie de carton special , folosită în poligrafie pentru prepararea , prin presare , a matrițelor de stereotipie . 5. Nume dat panourilor ... FÁLCĂ , fălci , s . f . 1. Fiecare dintre cele două oase ale feței în care sunt fixați dinții ; ( la oameni ) maxilar ; ( la animale ) mandibulă . 2. ( Tehn . ) Element al unui dispozitiv sau al unei mașini , care servește la prinderea unui obiect , a unui material etc . , la sfărâmarea ori deformarea unui material etc . - Refăcut din fălci ( pl . înv . al lui falce < lat . falx , - MAXILÁR , - Ă , maxilari , - e , s . n . , adj . 1. S . n . Fiecare din cele două oase ale feței , în care sunt înfipți dinții ; falcă . 2. Adj . Care aparține fălcii , care este în legătură cu BÚZĂ , buze , s . f . l . Fiecare dintre cele două părți cărnoase care mărginesc gura și acoperă dinții . 2. Margine a unor obiecte , a unor vase . Buza străchinii . 3. Culme a unui deal , a unui pisc ; margine a unui șanț , a unei păduri etc . 4. Ascuțiș al unor instrumente de tăiat ; tăiș . 5. ( În sintagma ) Buză de bandaj = partea proeminentă a bandajului montat pe roțile autovehiculelor de cale ferată , care servește la menținerea și la conducerea vehiculului respectiv pe PIEPTĂNĂTÚRĂ , pieptănaturi , s . f . 1. Fel de aranjare a părului ; coafură , frizură . 2. Operație manuală sau mecanică de trecere a fibrelor textile prin dinții unor piepteni pentru a înlătura impuritățile , a alege fibrele de cea mai bună calitate PIEPTĂNÁT^2 , - Ă , pieptănați , - te , adj . 1. ( Despre păr , barbă etc . ) Descurcat , netezit , aranjat sau curățat cu pieptenele ; ( despre oameni ) cu părul descurcat , netezit , aranjat sau curățat ( cu pieptenele ) . 2. ( Despre fibre textile ) Trecut prin dinții unor piepteni ( pentru a îndepărta impuritățile , a alege fibrele de cea mai bună calitate etc . ) . - PIEPTĂNÁT^1 s . n . Pieptănare . - V. IÉPURE , iepuri , s . m . Gen de mamifere din ordinul rozătoarelor , cu urechile lungi , cu doi dinți incisivi suplimentari pe falca superioară , cu picioarele dinapoi mai lungi decât cele dinainte și cu coada foarte scurtă ; animal din acest gen , vânat pentru carnea și blana FURCULÍȚĂ , furculițe , s . f . 1. Obiect ( de metal ) alcătuit dintr - un mâner și doi până la patru dinți , cu ajutorul căruia se duce mâncarea la gură ; furcuță ( 2 ) . 2. Fiecare dintre cele două piese curbate , încrucișate la unul dintre capete , prin care este fixată inima carului pe podul osiei dinapoi , pentru a împiedica rotirea inimii în plan orizontal ; gemănare . [ Pl . și : furculiți ] - Furcă + suf . - CRĂNȚĂNÍ , crănțănésc , vb . IV . Intranz . 1. A face zgomot , rozând cu dinții ceva uscat sau tare ; a ronțăi . 2. ( Despre foarfece ) A produce un zgomot caracteristic atunci când cele două lame se izbesc între ele . - Cranț + suf . - RÁGILĂ , ragile , s . f . 1. Instrument format dintr - o scândură în care sunt înfipți dinți de fier și prin care se trage cânepa sau inul melițat , ca să se aleagă partea cea mai fină . 2. Zgardă cu țepi de fier care se pune la gâtul câinilor ciobănești spre a - i apăra de mușcătura Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||